Opţiunea Greciei este clară - şi alegerea grea; fie Parlamentul va aproba măsurile de austeritate, care însumează o economie de 28 miliarde euro, primind în schimb a cincea tranşă dintr-un împrumut în valoare totală de 112 miliarde euro - fie nu.
În primul caz, Grecia îşi va putea plăti datoriile în acest an, dar mulţi experţi sunt de părere că aceasta nu ar însemna decât o amânare a unui faliment aproape inevitabil. În al doilea caz, statul elen ar intra în incapacitate de plată, devenind astfel primul stat insolvent din zona euro.
Deşi politicienii europeni ţin pumnii guvernului grec, în capitalele continentului se ia în considerare şi posibilitatea falimentului. Wolfgang Schäuble, ministrul de Finanţe al Germaniei, a declarat duminică, cotidianului Bild am Sonntag că, deşi se lucrează asiduu la rezolvarea crizei, statele din zona euro trebuie să fie pregătite pentru orice eventualitate.
Schäuble este însă de părere că efectele unui faliment grecesc vor putea fi ţinute sub control. Nici cancelarul austriac Werner Feymann nu a putut exclude că Grecia va decide să intre în imposibilitate de plată, declarând cotidianului Der Standard că nu se poate şti dacă populaţia va susţine măsurile de austeritate.
Băncile franceze, dispuse la concesii
O veste bună pentru Grecia vine din Franţa. Conform agenţiei de ştiri Reuters, guvernul francez a reuşit să câştige sprijinul băncilor din Hexagon pentru un plan de prelungire a plăţii datoriilor greceşti.
Planul prevede ca 50% din suma totală a datoriilor să fie reinvestită de către bănci în obligaţiuni pe termen lung (30 de ani), iar alte 20% să fie reinvestite într-un fond special, care să conţină titluri de calitate înaltă. Şi în Germania guvernul poartă tratative cu băncile - însă acestea cer garanţii de stat pentru datoriile greceşti. Acest pas ar echivala, în ochii agenţiilor de rating, cu
