Creşterea numărului de suiciduri, precum şi mediatizarea cazurilor de suicid în rândul Mădălinei Manole, Ralucăi Draguşin, dar şi a unor elevi care şi-au luat viaţa în ultimele zile de şcoală sau în timpul examenelor, ne fac să ne întrebăm: Care sunt cauzele ce îi determină pe români să-şi pună capăt zilelor?

Potrivit specialiştilor, sinuciderea este comisă de multe ori din disperare, sau are la bază anumite tulburări psihice, care includ depresia, schizofrenia, alcoolism sau abuzul de droguri. De asemenea, şi dificultăţile financiare sau problemele în relaţiile interpersonale pot juca un rol semnificativ în luarea deciziei macabre.

Peste un million de oameni mor anual din cauza sinuciderilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că sinuciderea este cea mai des întâlnită cauză de deces în rândul adolescenţilor şi adulţilor până în 35 de ani. De asemenea, rata sinuciderilor este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor.

La nivel mondial, se estimează că, în fiecare an, au loc între 10 şi 20 de milioane de tentative de suicid, conform Wikipedia.

Sinuciderea şi cultul

În unele religii, sinuciderea este considerată un păcat, iar în unele state, e un delict. Pe de altă parte, în alte culte, sinuciderea este văzută ca o modalitate onorabilă de a scăpa din situaţii umilitoare sau prea dureroase.

Percepţia sinuciderii a fost astfel influenţată de mediul cultural şi de abordarea temelor existenţiale precum religia, onoarea şi sensul vieţii. În cele mai multe religii occidentale şi asiatice, creştinism, islam, iudaism, budism şi hinduism, sinuciderea este condamnată.

Pe de altă parte, în Japonia, în perioada samurailor, seppuku, sinuciderea-ritual era văzut ca o modalitate onorabilă de a plăti pentru greşeli sau eşecuri.

Sinuciderea mai are loc şi ca formă de protest, aşa cum este auto-in