Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional se reuneşte marţi, la ora 17.00, pentru a examina candidaturile depuse pentru postul de director general devenit liber după demisia lui Dominique Strauss-Kahn. Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, este dată favorită în faţa guvernatorului băncii centrale a Mexicului, Agustin Carstens.
Directorul general al FMI va fi ales de membrii consiliului de administraţie prin vot direct. Christine Lagarde se bucură de sprijinul declarat a 10 dintre membrii boardului - cei şapte reprezentanţi ai Uniunii Europene, unul egiptean şi unul togolez. Importantă este şi susţinerea Chinei.
Agustin Carstens are de partea sa patru dintre cei 24 de membri ai consiliului: un mexican, un argentinian, un australian şi un canadian. Reprezentantul brazilian al consiliului a dat de înţeles că li se va alătura acestora.
SUA şi Japonia, îi ţin în şah pe ambii candidaţi. Cele două ţări cele mai influente din consiliu au hotărât în schimb să menţină tăcerea până la final.
În caz că va câştiga şefia Fondului, Christine Lagarde a promis că nu va da dovadă de indulgenţă faţă de ţările europene în dificultate şi că va încerca să vindece rănile lăsate de plecarea lui Dominique Strauss-Kahn, inculpat pentru presupusă agresiune sexuală.
La rândul său, Agustin Carstens a pledat pentru o creştere a resurselor permanente ale FMI susţinute de statele membre. Instituţia financiară internaţională are în prezent resursele cele mai mari din istoria sa, cu peste 660 de miliarde de dolari la dispoziţia ţărilor cu venituri medii. Dar aproape două treimi din această sumă nu este decât împrumutată Fondului de 40 din cele 187 de state membre.
Carstens a cerut şi o "ajustare a dimensiunii de cote părţi" - sumele acordate în mod permanent de statele membre sunt în funcţie de mărimea economiilor lor şi stabi
