Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, a fost numită director al FMI, devenind astfel prima femeie care se instalează oficial la şefia FMI. Lagarde a obţinut postul după ce China, Brazilia şi Rusia i-au susţinut candidatura.

În urma unei campanii fără precedent dusă în cele patru colţuri ale lumii, Christine Lagarde a primit sprijinul decisiv mai întâi al europenilor apoi al japonezilor, al ruşilor, al brazilienilor şi în sfârşit al americanilor. Programul lui Christine Lagarde la şefia FMI

Liberală pragmatică, adeptă a impunerii anumitor reguli pe piaţă, Christine Lagarde şi-a făcut o reputaţie de negociator ieşit din comun. Aura ce-i va servi fără îndoială în fruntea FMI. În timpul examenului "oral" în faţa comitetului director al Fondului Monetar Internaţional, Lagarde a pledat în favoarea unui "liberalism temperat". Refuzând "revoluţia" la FMI, ea a promis ca "va întări legitimitatea, eficacitatea şi capacităţile instituţiei de a răspunde nevoilor ţărilor".

Lăudată de toată lumea pentru prestaţiile şi diplomaţia ei, Christine Lagarde este şi ţinta unor reproşuri, principalul fiind faptul că în calitate de fostă avocată, ea nu are nicio formaţie în domeniul economic. Asta în momentul în care va trebui să joace rolul de medic dar şi de jandarm al unei economii mondiale convalescente.

Fără îndoială că abilitatea ei de a găsi consensul acolo unde el pare imposbil de realizat, nu o va deservi pe doamna Lagarde, ba dimpotrivă.

Specialistă în dreptul muncii şi al concurenţei, Christine Lagarde are un parcurs atipic. De cum a fost admisă la baroul din Paris în 1981, intră în biroul parizian al unuia dintre cele mai mari cabinete de avocaţi din lume, americanul Baker & McKenzie. Urcă toate treptele ierarhice şi devine în 1999 la doar 43 de ani preşedintă a comitetului executiv al grupului cu sediul la Chicago.

În f