Spioni, conspiraţii, crime şi suspans autentic. Ceva din Kafka, ceva din Hitchcock, în totalitate Polanski
Polonezii îl numesc rege în exil, americanii vor să-l ducă la tribunal cu alai, francezii l-au transformat în simbol al libertăţilor cetăţeanului-artist. Opt ani trecuseră de cînd Roman Polanski fusese triplu "oscarizat" în absenţă pentru "Pianistul", povestea muzicianului evreu care supravieţuieşte în Varşovia nazistă. În 2010, o altă poveste, de data asta despre istoria imediată, contemporană, avea să aducă din nou pe afişe şi pe prima pagină
numele lui Polanski.
Scenariu de best-seller
Asasinate politice, intrigi de spionaj, dialoguri-pumnal ("Polanski a pus deoparte cuţitele şi a scos cuvintele" - "The New Yorker"), distribuţie cu actori unul şi unul, scenariu adaptat după un best-seller şi regia semnată de Roman Polanski - nu e de mirare că "Marioneta" a stîrnit valuri încă dinainte de lansare. Amatorii teoriei conspiraţiei pot găsi şi în film, şi în evenimentele
legate de el subiecte inepuizabile de discuţie.
"Fantoma" din slujba premierului
Un fost prim-ministru britanic ("un superb Pierce Brosnan", scria "New York Times") angajează un scriitor (Ewan McGregor), care să-i termine de redactat autobiografia. Acesta se trezeşte prins în rotiţele marii politici, dîndu- şi seama prea tîrziu că a devenit un instrument, "o fantomă" fără nume, în jocurile puterii, între Casa Albă, CIA, MI6 şi 10 Downing Street. Celălalt "negru" al premierului fusese găsit mort pe o plajă, pentru că ajunsese să afle prea multe. Nu lipsesc, desigur, femeile fatale, soţii machiavelice şi amante asistente (Kim Cattrall, Samantha din "Totul despre sex").
Teroarea palpabilă, povestea incredibilă în care regizorul ne face să credem, faptul că intri, pas cu pas, în pielea scriitorului-marionetă au dus la comparaţia cu
