După ce ne-au adus criza inflamând un balon al creditării şi un model nesustenabil pentru economia românească, băncile comerciale îşi fac din nou curaj pentru a ne ţine predici despre funcţionarea pieţelor. Încă o dată îi regăsim pe bancheri în postura de pionieri ai capitalismului pe acest pământ, după ce în etapa de pârjol pe care a traversat-o economia naţională în ultimii trei ani au cam lipsit de la nota de plată pentru deciziile nebuneşti pe care le-au luat în trecut.

România s-a împrumutat de la instituţiile internaţionale în 2009 cu o sumă supradimensionată de 20 miliarde euro tocmai pentru că datoria privată pe termen scurt (contractată în cea mai mare parte de bănci) ajunsese la niveluri nesustenabile. Banii pentru care contribuabilul român plăteşte dobânzi au fost utilizaţi de BNR pentru susţinerea cursului de schimb euro/leu... tot în folosul băncilor. Fără aceste intervenţii pe piaţa valutară care să împiedice o slăbire şi mai acentuată a monedei naţionale în raport cu euro, creditele neperformante ar fi explodat în portofoliile băncilor ducând pierderile bulei creditării exact acolo unde ar fi trebuit să ajungă: la instituţiile de credit care au alocat greşit capitalul. Desigur, acesta ar fi fost deznodământul dacă economia de piaţă ar fi funcţionat pentru sistemul financiar.

Trăim însă un capitalism ciudat - aici, ca şi aiurea în lume -, iar băncile au parte de prânz gratuit, servind carnea de tun a debitorilor în perioada cu soare a avântului creditării şi o masă caldă la popotă în vremurile cazone în care statul îi supune la austeritate pe cei mai nefericiţi dintre cetăţeni.

Culmea, din această poziţie privilegiată reprezentanţii băncilor vin să ne dea lecţii despre economia de piaţă. S-a întâmplat nu mai departe de jumătatea acestei luni, când Banca Naţională a României a lansat spre dezbatere publică un proiect de norme care ar