Muncitorul german susţinea standardul de viaţă al muncitorului grec, achitând din munca lui berea, telefonul, concediul grecului.

Vizita preşedintelui grec, Karolos Papoulias, la Bucureşti a coincis cu demonstraţiile violente de la Atena şi cu şedinţa parlamentului elen, care trebuie să aprobe planul de austeritate negociat de guvernul premierului socialist Papandreu cu FMI, UE şi BCE. Votul ar aduce o nouă tranşă din împrumut - de 12 miliarde de euro -, fără de care Grecia intră în incapacitate de plată, adică nu are bani în iulie pentru pensii şi salarii. De ce se agită atât Occidentul? Nu prea suntem obişnuiţi cu generozitatea sa. Şi de ce ar fi? Dacă e de luat ceva, ia fără să-şi facă multe probleme. Adevărul este că băncile occidentale, dar şi guvernele respective şi-au cam prins mâna în uşa cu balamale proaste a economiei greceşti. Cât a fost creştere economică, până în toamna anului 2008, calculele arătau o ţară solvabilă, o bună afacere, unde poţi să dai bani cu împrumut, să investeşti, să faci profit. Au jucat un rol aici şi minciunile oficiale. Guvernul de la Atena, pur şi simplu, a minţit cu privire la bugetul şi la finanţele sale. A raportat fictiv la Bruxelles şi peste tot o stare de sănătate perfectă, când, de fapt, economia sa era mâncată de cancer pe dedesubt. Şi când s-a aflat ce se întâmplă, când adevărul nu a mai putut fi ascuns, era prea târziu.

Cine onorează nota de plată? Grecul de rând, deşi a beneficiat ani la rând, nu vrea. A ieşit în stradă să protesteze. Oamenii de afaceri şi politicienii? Nu! Mai bine Occidentul! Cam asta e filosofia la Atena. Cum s-a ajuns aici? Întâi de toate, prin ştiuta, inevitabila corupţie. Clasa politică, administraţia şi oamenii de afaceri au tras multe miliarde în folos propriu din banii veniţi din Occident pentru asistenţă şi pentru modernizarea Greciei. Ca şi la Bucureşti, „nişte băieţi deştepţi