Bancherii spun că România ar fi atras mai mulţi bani europeni dacă ar fi existat o mai bună coordonare între instituţiile implicate. Reprezentanţii mediului bancar consideră oportună apariţia unei voci comune care să gestioneze absorbţia fondurilor comunitare.
România are nevoie de o voce comună în materie de proiecte europene pentru a putea creşte gradul de absorbţie, consideră specialiştii din sectorul bancar. Altfel, în lipsa unei corelări între instituţiile implicate direct - bănci, firme de consultanţă, autorităţi şi mediul de afaceri - , ţara noastră riscă să rămână codaşă la acest capitol.
„Nu putem spune că există o autoritate anume care poartă vina pentru rezultatele slabe înregistrate de România, dar e sigur că toţi ar trebui să ne aşezăm la aceeaşi masă. Este foarte important să ştii ce fel de proiect poate fi dezvoltat într-o anumită zonă, iar pentru aceasta îţi trebuie o strategie. Or, noi nu am avut aşa ceva", a declarat ieri Ramona Ivan, director executiv al Direcţiei Instituţii Financiare din cadrul BCR. De altfel, se discută deja la nivelul Guvernului înfiinţarea unui minister cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor. Lipsa unei asemenea gândiri unitare este, de exemplu, unul dintre motivele pentru care o serie de firme din industria cărnii s-au înghesuit să ceară finanţare pentru extinderea unor abatoare sau a unor fabrici de mezeluri. În aceste condiţii, profitabilitatea unui proiect apararent viabil este discutabilă şi este puţin probabil ca o bancă să mai acorde cofinanţare, adaugă ea.
„România ar trebui să fie un mare şantier"
La finele lunii mai, ţara noastră absorbise doar 3,37 miliarde de lei (aproximativ 0,8 miliarde de euro), ceea ce înseamnă aproximativ 4,3% din fondurile disponibile până în 2013, potrivit datelor publicate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.
Suma proiecte
