Crimele comise de angajaţi ai statului, cu permis de port armă, arată că testele făcute pentru evaluarea lor nu sunt suficiente. Numai în perioada februarie - aprilie 2011, şase poliţişti, jandarmi şi militari au comis crime cu armele din dotare ori s-au sinucis. Unul dintre poliţiştii criminali este cazul poliţistului de proximitate Gabriel Venter care, acum două săptămâni, şi-a împuşcat părinţii şi s-a sinucis.

Psihologii arată că testele la care sunt supuşi poliţiştii, militarii sau jandarmii din România nu sunt eficiente pentru a anticipa pornirile criminale ale oamenilor legii. Adevărul a stat de vorbă cu psihologi şi psihiatri pe această temă, care au încercat să explice acest fenomen.

Testele psihologice sunt utile, dar nu suficiente

„Testele psihologice sunt extraordinar de utile, fie că sunt analitice, fie că sunt proiective, adică relevă personalitatea. Sunt foarte utile, nu doar în serviciile poliţieneşti şi armată, ci şi în viaţa civilă", este de părere psihologul criminalist Tudorel Butoi. El explică, însă, din ce motive testele psihologice nu sunt suficiente pentru a-i depista pe cei care pot claca şi pot să prezinte un pericol, atât pentru ei, cât şi pentru cei din jur. „Un test psihologic este doar o secţiune transversală în esenţa cuiva, oferă rezultate pentru aici şi acum. Nu este un rezultat al unei secţiuni longitudinale, prin care să afli ce i s-a întâmplat persoanei respective de la naştere până acum. Există o limită a testelor psihologice pentru că sunt relevante pentru o perioadă scurtă de timp. Sunt nişte experienţe provocate de laborator. Personajul respectiv vine în laborator dezbrăcat de împrejurări, de condiţiile sociale, de factorii stresanţi. Când îi dai drumul afară, îl împingi în responsabilităţi, în viaţa reală, unde are şefi, soacre, sticlă de ţuică, pistol. De aceea, dacă aceste teste rămân la aprecie