- Cultural - nr. 812 / 29 Iunie, 2011 Sfantul Apostol Petru era pescar din Betsaida, la Marea Galileii, si se chema Simon inainte de a se intalni cu Domnul. Era frate cu Sfantul Apostol Andrei, cel dintai chemat la slujirea credintei. Chemat de Iisus sa devina "pescar de oameni”, isi lasa mrejele si il urmeaza, Iisus schimbandu-i numele in Petru (Chefa sau Chifa, adica "Piatra”). Fiind cel mai varstnic dintre cei doisprezece ucenici, deseori vorbea in numele Apostolilor rugandu-L pe Iisus sa le talcuiasca intelesul tainelor credintei. Cu toata dragostea pentru Iisus insa, nu si-a putut invinge slabiciunea, lepadandu-se de trei ori de Domnul sau, tocmai cand acesta era batjocorit si purtat de la Ana la Caiafa. A depasit, cu multe lacrimi si mult zbucium, intreita lui lepadare, iar la cea de-a treia aratare a Domnului inviat ucenicilor Sai, Petru redobandeste vrednicia de Apostol, marturisind de trei ori dragostea lui catre Mantuitorul. Dupa Inaltarea la cer a Domnului si dupa pogorarea Sfantului Duh, Petru a inceput stradania cea fara odihna pentru raspandirea credintei. Nu a precupetit nici o osteneala pentru implinirea poruncii Mantuitorului. A strabatut drumuri lungi si grele propovaduind Evanghelia in Iudeea, Antiohia si Pont, in Galatia, in Capadochia si in Bitinia, ajungand pana la Roma. Peste tot a intemeiat biserici, a invatat, a mangaiat, a intarit credinta si nadejdea primilor crestini. Cand n-a putut ajunge la frati, a luat pana si a scris cele doua "Epistole” din Noul Testament. Si-a incheiat stradania si viata la Roma, in anul 67, in ziua de 29 iunie, indurand moarte de Mucenic, in vremea prigoanei impotriva crestinilor dezlantuita de imparatul Nero. Pe colina Vaticanului, acolo unde astazi se inalta stralucita bazilica ce ii poarta numele, verhovnicul Apostolilor a fost rastignit cu capul in jos, pecetluind cu sangele sau credinta si dragostea lui fata