România susţine ferm ideea unei distribuiri echitabile a plăţilor directe pentru agricultori între statele membre UE, iar bugetul PAC pentru perioada 2014-2020 trebuie să fie consistent şi să rămână cel puţin la nivelul actual, se arată în poziţia României privind reforma Politica Agricolă Comună după 2013.
„România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari. În acest sens, la data de 21 februarie 2011, la Bruxelles, Republica Cehă, Germania, Italia, România, Slovacia şi Marea Britanie au semnat o declaraţie comună privind opoziţia faţă de introducerea oricărui prag maxim al plăţilor directe primite de fermele mari, sugerată în Comunicarea Comisiei privind PAC după 2013”, se arată în documentul prezentat de Ministerul Agriculturii.
Oficialii români susţin menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe; continuarea, după 2013, a programelor sectoriale (vin, apicultură, defavorizaţi etc.) cu un impact deosebit pentru România.
În ceea ce priveşte acţiunile de revizuire a PAC, România susţine importanţa menţinerii unui nivel consistent al bugetului alocat Pilonului II.
„Acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind: mărirea sprijinului financiar acordat acestora; simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor; stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor; măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanţa, formarea profesională şi creditarea acestei categorii de fermieri; dezvoltarea canalelor locale de distribuţie, în vederea facilitării accesu
