Alina Mungiu Pippidi, preşedinta Societăţii Academice Române, critică dur felul în care au fost formulate subiectele la proba de limba şi literatura română din acest an şi crede că ele sunt ilustrarea unui vechi banc: "Cine absolvă trebuie să mulţumească şcolii nu că l-a făcut om, ci că nu l-a ruinat intelectual cu desăvârşire". Potrivit ei, cerinţele din acest an conţin mostre de folosire improprie a limbii române, vor să îi "prindă ieftin pe copii în capcană", iar dacă eşti capabil să le rezolvi, vei deveni, cel mult, "un aspirant la categoria critic literar român preţios şi semidoct", spune preşedinta SAR, care crede că autorii subiectelor, dar şi cei care le-au validat "trebuie toţi daţi afară".
"Examenul a fost un exemplu de cum să nu formulezi subiecte, să propui bareme care arată ştiinţific, dar nu pot fi decât discreţionare dată fiind natura subiectelor, şi cum să stabileşti arbitrar ce se punctează şi ce nu", scrie Alina Mungiu Pippidi pe romaniacurata.ro, sub titlul "Bacalaureatul la română, o bătaie de joc naţională".
Ea critică felul în care a fost formulat al treilea subiect la limba şi literatura română, în care elevilor li se cerea să scrie "un eseu de două-trei pagini despre particularităţile de construcţie a personajului dintr-un text dramatic studiat, aparţinând unuia dintre autorii canonici: I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu", la care mulţi absolvenţi de liceu l-au caracterizat pe Ştefan Gheorghidiu, personajul romanului "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", de Camil Petrescu sau pe D-l Goe, din schiţa lui Caragiale. "De ce nu se spune explicit genul dramatic, ci doar textul dramatic, ca să prindem ieftin copiii în capcană (când o majoritate crede că şi proza e inclusă înseamnă că formularea nu a fost clară. Nu că toţi elevii sunt cretini. Şi transcriptul emisiunii lui Mircea Badea poate fi considerat t
