Parlamentarii greci au votat ieri pentru adoptarea măsurilor de austeritate în valoare de 28 mld. euro, sub presiunea manifestanţilor, care au asediat clădirea parlamentului. Băncile private din Europa pot răsufla uşurate.
Ca urmare a adoptării măsurilor de austeritate, în următorii cinci ani grecii vor plăti taxe mai mari, iar angajaţii la stat îşi vor vedea salariile reduse şi cu până la 30%. Guvernul va cheltui mai puţini bani pe educaţie, apărare şi sănătate şi va vinde o mare parte din companiile sau activele imobiliare pe care le deţine.
"Trebuie să ne aşezăm ţara pe fundaţii solide", a declarat premierul elen George Papandreou.
Votul de ieri a avut o miză imensă, atât pentru Grecia, ca urmare a faptului că aprobarea pachetului de măsuri de austeritate a fost impusă de creditorii internaţionali ai Greciei drept condiţie pentru eliberarea unei tranşe de 12 mld. euro fără de care ţara ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor. Băncile franceze şi germane, care au expunerea cea mai mare pe Grecia, au primit un balon de oxigen. Pentru zona euro, votul a fost hotărâtor pentru că dacă grecii ar fi respins austeritatea, criza s-ar fi extins şi în alte state şi ar fi pus la îndoială chiar supravieţuirea monedei euro, conform multor economişti.
Pe lângă aceşti bani, UE şi FMI au căzut de acord să acorde Greciei un al doilea ajutor extern, ce va avea o valoare similară primului, de circa 110 mld. euro. Diferenţa între cele două ajutoare este că de această dată va fi implicat şi sectorul privat, băncile germane şi franceze acceptând deja să reinvestească în obligaţiuni elene pe termen lung banii pe care Atena îi va plăti când titlurile deja emise ajung la maturitate.
Decizia parlamentului elen a fost ca o descătuşare pentru investitori, bursele europene şi moneda euro avansând. Indicele FTSE -Londra ava
