Din când în când, printre vizitatorii Palatului Regal al Marii Britanii se mai strecura şi câte un hoţ, care reuşea să înşele vigilenţa Serviciului de securitate al Maiestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a. Un astfel de intrus, rămas peste noapte în palat, a avut curiozitatea să guste din vinul regal. Tacticos, a luat o sticla, i-a scos cu grijă dopul şi şi-a turnat licoarea în pahar. După ce s-a servit, a pus aprobator dopul şi a aşezat sticla de unde o luase.
A doua zi se descoperă că în palat a rămas un individ deprins la furăciuni de suvenire care, culmea, a mai avut şi tupeul să bea din vinul Maiestăţii Sale. Şi pentru ca povestea să fie credibilă, este admisă presa, care a filmat corpul delict. Seara pe canalele principalelor televiziuni londoneze, odată cu relatarea insolitului eveniment şi criticile la adresa Serviciului de securitate, este prezentat şi corpul delict.
Diplomatul de serviciu la Ambasada României din Londra avea televizorul deschis şi urmărea transmisia. Mare surpriză însă. Când corpul delict este prezentat în prim-plan, recunoaşte eticheta unuia dintre renumitele soiuri de vinuri româneşti. În zilele următoare o adevărată avalanşă de apeluri telefonice la ataşatul comercial prin care se solicitau informaţii despre noul furnizor al Casei Regale Britanice şi ce şanse sunt pentru achiziţionarea de către colecţionari şi consumatorii rafinaţi a preţiosului vin.
Depeşele diplomatice circulau cu viteză în ambele sensuri şi toţi se întrebau cine şi când a furnizat vinul, fiindcă, oficial, nici la ambasadă şi nici la Ministerul Afacerilor Externe nu se cunoştea nimic.
Teama şi emoţiile au pus stăpânire pe cei care trebuiau să dea explicaţii şefului statului român, dacă acesta va afla şi-i va întreba. Şi cum nu ştiau, evident că nu doreau să se afle.
Vinul fusese dăruit reginei de către Jullien Amery, preşedintele Joint Inte
