Ministerul Economiei încearcă să simplifice procedura prin care România poate vinde surplusul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (AAU) estimând că poate obţine din valorificarea acestora circa 1,2 miliarde de euro, potrivit unei note de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de instituţie.
Suma este însă destul de mică, în contextul în care în urmă cu un an oficialii Ministerului Economiei estimau atragerea unor sume de până la 2,5 mld. euro din tranzacţionarea acestor instrumente. Problema majoră în cazul României faţă de alte state care au reuşit să vândă aceste certificate este faptul că nu a fost stabilită o instituţie care ar trebui să se ocupe de aceste tranzacţii, în contextul în care vânzarea sau cumpărarea de AAU-uri se poate face numai între state.
Printre instituţiile care ar putea participa la negocieri se numără reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Mediului sau Ministerului Finanţelor. Ideea promovată prin textul ordonanţei de urgenţă este încredinţarea vânzării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră "unui agent specializat", care să identifice potenţialii cumpărători şi să deruleze tranzacţia în numele Executivului.
România poate emite în perioada 2008 - 2012 circa 1,28 mld. tone de CO2 ca urmare a protocolului de la Kyoto. Protocolul a intrat în vigoare în 2005, deşi a fost semnat în 1997, şi prevede reducerea gazelor cu efect de seră cu 5,2% comparativ cu anul de referinta 1990. Protocolul a fost semnat de 184 de ţări, printre care nu se numără şi SUA, fiecărei ţări fiindu-i alocat un anumit număr de tone de CO2 pe care le poate emite.
Cantitatea alocată României este însă prea mare pentru că ia ca an de referinţă 1990. Între timp, o mare parte din industria poluatoare s-a închis, ceea ce lasă la îndemâna României un surplus de 300 mil. tone de CO2. A
