La un an de când au fost lansate efectiv poliţele obligatorii pentru fondul locativ, gradul de conformare este extrem de modest – doar una din 15 locuinţe este asigurată prin PAID. În schimb, discuţiile pe marginea acestui mecanism au impulsionat segmentul asigurărilor facultative pentru locuinţe.
Chiar în condiţiile în care între timp avem şi un termen-limită legal după care ar putea fi aplicate amenzi, oamenii nu se grăbesc să îşi asigure locuinţele împotriva calamităţilor naturale. Un comunicat mai vechi al Ministerului de Interne prevede ca termen-limită pentru asigurarea locuinţelor data de 15 iulie, cea care este luată ca referinţă de public, dar Legea nr. 260/2008 republicată spune că termenul-limită survine la 90 de zile după apariţia normelor de aplicare a Legii.
Cum normele au fost publicate în Monitorul Oficial pe 21 aprilie, ar rezulta ca termenul după care primăriile va trebui sa aplice amenzi este de 20 iulie. Totuşi, în apropierea alegerilor de anul viitor, primarii ar putea fi mai îngăduitori cu proprietarii din localitatea lor şi astfel s-ar putea să nu prea vedem oameni amendaţi.
Principalele cauze pentru care avem rezultate atât de slabe după un an de zile la asigurarea împotriva dezastrelor pleacă din înțelegerea greșită a acestor polițe sau dintr-o abordare „balcanică“ atât a autorităţilor, cât şi a populaţiei.
Cine blochează asigurările obligatorii?
În primul rând chiar statul, cel care, prin intermediul Ministerului de Interne, a elaborat legea-cadru a Poolului de asigurări împotriva dezastrelor (PAID), este unul din factorii care blochează bunul mers al acestui sistem menit să-l degreveze de despăgubiri în caz de catastrofe naturale. Adică, după doi ani de când se vorbește de asigurările obligatorii ale locuințelor, mai puțin de jumătate din primării au reușit să-și constituie o bază de date cu locuințele de p
