Rămășițele orașului Sarmizegetusa sunt exemplul viu al ignoranței autorităților, care au făcut dintr/un simbol al trecutului o bradă ușoară pentru profanatori. Hunedorenii care trăisc în inima Munților Orăștiei, la poalele cetăților dacice, cunosc cel mai bine legendele comorilor ascunse.

La 2.000 de ani de la ridicarea lor, templele dacilor care au stăpânit peste Munții Orăștiei sunt invadate de braconieri aflați în căutarea comorilor legendare, de yoghini atrași de mirajul absolutului, de exchibiționiști. Sub apăsarea timpului, din sanctuarele înălțate în inima munților, dar ascunse în desișul pădurilor, au rămas doar ruinele de piatră.

Cinci traficanţi de comori dacice sunt cercetaţi pentru valorificarea ilegală a unor tezaure în valoare de peste patru milioane de euro

Judeţul în care se face trafic cu orice, de la brăţări din aur la locomotive cu abur

Totuși, asemenea orașului interzis Machu Pichu, vestigiile Sarmizegetusei au atras în jurul lor nenumărate legende. “Oamenii vin aici, convinși că ar putea vedea focul viu, iscat deasupra locurilor unde strălucesc, din pământ, comorile de aur”, spune Vasile Pantiloiu, un fost profesor, care trăiește de-o viață în Costești., la poalele Kogaionului, muntele sfânt al strămoșilor daci.

Cu cât drumul se afundă în pădure, spre sanctuarele Sarmizegetusei, legendele spuse de oamenii locului, din cătunele răsfirate în văile muntelui, par tot apropiate realității. Localnicii cred în “blestemul aurului” care, spun ei, i-ar putea înfricoșa pe vânătorii de comori.

Citește reportajul integral în primul număr al cotidianului ADS Hunedoara.