Un fum gros plutea ieri peste Piaţa Syntagma şi a clădirii Parlamentului elen în momentul votului planului de austeritate, fum provenit de la gazele lacrimogene şi fumigene lansate de forţele de ordine confruntate cu o puternică mişcare protestatară. Centrul Atenei a fost teatrul unor violenţe - soldate cu numeroşi răniţi - între manifestanţii decişi să împiedice parlamentarii să voteze noile măsuri de criză cerute de FMI şi UE şi forţele de ordine, atacate cu bâte, pietre şi alte obiecte contondente.
Europa a fost cu ochii pe Atena, aşteptând cu îngrijorare evoluţia situaţiei din Parlamentul grec, votul planului de austeritate fiind crucial pentru continuarea susţinerii financiare a Greciei, în vederea evitării falimentului cu efect de domino în zona euro. Un faliment care ar fi ameninţat viitorul euro şi stabilitatea economiei mondiale, cum preciza preşedintele UE, Herman van Rompuy.
UE şi FMI vor debloca tranşa de 12 miliarde de euro din primul plan de salvare a Greciei şi vor activa al doilea plan de salvare de circa 100 miliarde euro. Falimentul Greciei a fost înlăturat, dar populaţia respinge măsurile cerute de creditorii externi, tensiunea socială fiind în creştere.
Măsuri de austeritate
Majorări de taxe. Creşterea impozitelor cu 2,32 miliarde euro în acest an, sumele incluzând taxa de solidaritate percepută populaţiei (între 1 şi 5% din venituri), impozite mai mari pentru proprietăţi, creşterea TVA pentru restaurante şi baruri de la 13 la 23% şi taxe de lux pe iahturi, piscine şi maşini.
Reducerea cheltuielilor în sectorul public cu 770 milioane euro în 2011, 600 milioane în 2012, 448 milioane în 2013 şi 300 milioane în 2015. Banii vor proveni din scăderea salariilor şi a numărului de angajaţi. Nu se vor prelungi contractele temporare pentru 150.000 funcţionari publici. Reducerea beneficiilor sociale vor aduce la buget un plus d
