„Cunosc mulţi tineri care au luat 10 la bac, dar asta nu le-a folosit la nimic," spune Iulian Popescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Excelsior pentru Excelenţă în Educaţie. Potrivit acestuia, sistemul de învăţâmânt are probleme atât din cauza lipsei de interes a elevilor, dar şi pentru că profesorii îşi pierd autoritatea.
"Din şcoli lipsesc liderii," conchide Popescu, a cărui asociaţie promovează programe pentru tinerii performanţi.
Cristian Hatu, coordonator de proiecte de educaţie la Societatea Academică Română (SAR), este de părere că întreaga programă şcolară ar trebui să se schimbe, pentru ca examenul de bacalaureat să devină relevant pentru viitorul elevilor. "Facem presiuni să se schimbe programa," spune el.
Totuşi, Consiliul pentru Curriculum, înfiinţat anul trecut, nu a finalizat încă programa şi sunt puţine şanse ca aceasta să fie gata până în septembrie, astfel încât ea să poată fi implementată în anul şcolar 2012-2013. Pe lângă o nouă programă, mai e necesară şi pregătirea profesorilor pentru un alt sistem de predare, orientat spre dezvoltarea gândirii elevilor, în loc de acumulare de cunoş¬tinţe, cum se face în prezent.
Cel mai recent raport al SAR pe educaţie, publicat în octombrie 2010, sublinia lipsa de legătură dintre ceea ce se predă în clasă şi viaţa de zi cu zi a elevilor. "Profesorii le oferă elevilor la clasă direct concluzia, în loc să-i ghideze, prin întrebări şi discuţii, pentru a o găsi singuri; acesta este unul dintre modurile care declanşează şi angajarea lor emoţională.
Exact în acest mod se formează însă abilităţile cognitive de ordin superior. Or, în domeniul ştiinţelor naturii şi matematicii teoria este introdusă şi prezentată în mod abstract, fără legătură cu experienţele concrete ale elevilor, care le-ar putea trezi curiozitatea şi i-ar angaja emoţional," se arăta în raport.
Documentul prezenta
