\"Transformers 3\" are scene 3D excepţionale, însă durează cu cel puţin o oră mai mult decât ar trebui. Sursa: REUTERS
"Transformers: Dark of the Moon" e cam la acelaşi nivel cu primul film din serie şi mult mai bun decât al doilea. Lungmetrajul regizat de Michael Bay călătoreşte de la latura întunecată a lunii la Cernobîl, din Africa până în Statele Unite, unde are loc asediul decepticonilor, care s-au hotărât să folosească populaţia planetei noastre pe post de sclavi. Aproape o oră din film durează numai bătălia finală dintre autoboţi – tipii buni – şi decepticoni – tipii răi, iar în acest timp te cam plictiseşti de zăngănitul metalelor încleştate în luptă.
Semi-erotisme şi răzbunări
Între timp, protagonistul poveştii, Sam Witwicky (un Shia La- Boeuf amuzant atunci când joacă rolul de isteric) a terminat colegiul şi nu-şi găseşte un job în cadrul căruia "să facă o diferenţă în lume". Marea problemă a eroului este că nu poate să plece în misiuni alături de prietenii lui, autoboţii. Are o iubită nouă, Carly (Rosie Huntington-Whiteley), care nu numai că arată ca un model Victoria’s Secret, dar îl mai şi întreţine în această perioadă dificilă a vieţii lui.
Carly e filmată sugestiv, ca şi cum fiecare scenă cu ea ar fi un vis semi-erotic, însă personajul are consistenţa unui decupaj din carton. Atunci când Sam găseşte o slujbă la biroul de corespondenţă dintr-o companie, e atacat de un transformer cu aspect de pasăre şi porneşte singur o misiune clandestină, care îl duce taman în mijlocul luptei dintre autoboţi şi decepticoni, în timp ce oraşul Chicago e distrus.
Sarea şi piperul filmului, în afară de tridimensionalitate, sunt date de câţiva actori aleşi pe sprânceană pentru nişte roluri sub ei: Frances McDormand, oscarizată pentru "Fargo", John Malkovich şi John Turturro sunt doar câteva dintre exemple. Lu