Ministrul german de finanţe a reuşit. După îndelungi negocieri cu instituţiile financiare din Republica Federală, a obţinut şi o sumă precisă: 3,2 miliarde Euro va fi contribuţia băncilor la salvarea Greciei de la falimentul statal.
Suma la care s-au înţeles actorii privaţi cu şeful finanţelor germane reprezintă circa o treime din cuantumul investiţiilor germane în titluri de stat greceşti. Cu alte cuvinte, dacă facem o paralelă cu datoria totală a Greciei de 300 de miliarde Euro, proporţia este mai degrabă redusă.
Detaliile planului nu au fost puse la punct încă, dar ministrul Wolfgang Schäuble este încrezător că negocierile tehnice vor fi finalizate până duminică. Şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, a declarat că discuţiile vor porni de la modelul adoptat de băncile franceze, care vor suporta şi ele o parte a costurilor cu salvarea Greciei.
Conform acestuia, creditorii privaţi ar urma să transforme jumătate din suma titlurilor de stat ajunse la maturitate în obligaţiuni pe un termen de 30 de ani. O altă parte a banilor va fi virată în conturile unui fond de supraveghere, ale cărui câştiguri vor forma o poliţă de asigurare pentru investiţiile totale.
Statul elen ar fi scutit in 2014 de achitarea unor datorii la creditorii privati de peste 60 de miliarde Euro. Banca Centrală Europeană ar mai avea de încasat alte 25 de miliarde pe care le va amâna însă în condiţiile noului pachet de salvare a Greciei.
Dacă modelul va funcţiona depine însă în mare măsură de agenţiile de rating. Numai de ele depinde dacă această amânare va fi considerată o evitare a incapacităţii de plată sau nu. În cazul în care agenţiile vor degrada titlurile de stat greceşti, BCE ameninţă să nu le mai utilizeze ca garanţii în scheme de finanţare. Băncilor greceşti le-ar fi tăiată această sursa de finanţare, iar criza datoriilor s-a
