Parlamentul german a adoptat vineri proiectul de renunţare la energia nucleară. Pînă în anul 2022 vor fi închise cele 17 uzine atomo-electrice existente în Germania. Ministrul federal al mediului, creştin-democratul Norbert Röttgen a vorbit în Bundestag (parlamentul federal) despre o hotărîre istorică. Preşedintele federal Christian Wulff a criticat decizia drept „precipitată“, iar comisarul european pentru energie, creştin-democratul Günther Oettinger a avertizat faţă de o iminentă creştere a preţurilor pentru energia electrică.
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok
Dezbaterea finală din Bundestag-ul german (parlamentul federal) legată de renunţarea folosirii energiei nucleare a fost dominată de spiritul unanimităţii. Mai toate grupurile parlamentare - în afară de postcomuniştii din Partidul Stîngii - au susţinut proiectul de renunţare propus de către coaliţia guvernamentală creştin-democrat/liberală.
Proiectul prevede ca pînă în anul 2022 să fie închise toate cele 17 uzine atomo-electrice care funcţionează în Germania. Decizia marchează şi finalul unei controverse care de decenii divizează societatea germană în adversari şi susţinători ai folosirii energiei nucleare.
Ministrul mediului, Norbert Röttgen (CDU - Uniunea Creştin-Democrată) a calificat într-o cuvîntare, neplipsită de accente ciudat patriotico-patetice, decizia renunţării la energia nucleară drept „un proiect naţional comun“ şi o schimbare istorică pentru Germania.
Meritele pentru această hotărîre ar reveni, potrivit ministrului, actualei coaliţii de guvernămînt, creştin-democrat/liberale. În acelaşi timp, el a recunoscut că fusese vorba şi despre un lung „proces de învăţare“ care încheie controversele ultimelor trei decenii.
Röttgen a reliefat, de asemenea, disponibilitatea industriei de a sprijini trecerea la folosirea energiei regenerabile. Schimbările h
