De la "Cicero" la "Operaţiunea Autonomus"
De la "Cicero" la "Operaţiunea Autonomus"
Puterile Axei
Germania
Dispunând de un complex de servicii de informaţii, dintre care, cel al armatei, Abwehr, s-a distins în ceea ce priveşte spionajul, iar Gestapoul şi alte structuri poliţieneşti, în cel al contrainformaţiilor, Germania a avut, ca şi în prima parte a războiului, iniţiativa pe "frontul secret", dar treptat a fost depăşită de serviciile Aliaţilor, mai ales atunci când acestea ţi-au conjugat acţiunile.
Spioni străini pentru Germania
Unii din cei mai importanţi agenţi ai Germaniei aparţineau altor naţionalităţi, fiind recrutaţi sau oferindu-şi serviciile din considerente pecuniare.
Este, spre exemplu, cazul turcului Elyesa Bazna (1904-1970) care, ca valet al ambasadorului Marii Britanii la Ankara, din octombrie 1943, a fotografiat documente secrete din cadrul misiunii, transmise în schimbul unor mari sume de bani ( a fost cel mai bine plătit spion din istorie până în acel moment) unui ataşat al Ambasadei Germaniei, Ludwig Moyzisch care i-a dat numele de cod de "Cicero", datorită "elocvenţei" informaţiilor furnizate. Nu mică a fost surpriza lui Bazna atunci când a constatat, după război, că bancnotele cu care fusese plătit erau false, ele fiind "produse" în cadrul "Operaţiunii Bernhardt", care avea drept scop destabilizarea economiei engleze prin punerea în circulaţie a unor bani falsificaţi.
Deşi de origine evreiască, prinţesa Stephanie Hohenlohe (1891-1972) a spionat pentru Germania în Statele Unite, însuşi preşedintele Franklin D. Roosevelt considerând-o o agentă "mai periculoasă decât o mie de bărbaţi.
De origine rusă, balerina Malvina Lee a furat planurile de atac din cartierul general al forţei Aliate însărcinate cu eliberarea Norvegiei, invadată de armata germană, la 9 aprilie 1940, şi le-a transmis apoi Ge