Statul român a cunoscut, de la Unire şi până la proiectul Guvernului din acest an, patru forme de organizare teritorială, care i-au modificat semnificativ structura. Executivul pregăteşte o a cincea formă, care a stârnit deja nenumărate dezbateri. ADS va analiza pe toate feţele proiectul de reorganizare a României, de-a lungul unui proiect jurnalistic care va reuni experţi de marcă din cele mai diverse domenii.

Fiind vorba de o reorganizare care va influenţa viaţa de zi cu zi a fiecărui român, ADS iniţiază un proiect jurnalistic care îşi propune să analizeze pe toate feţele proiectul de regionalizare a României. În prima parte am dat cuvântul istoricilor şi sociologilor. Iniţiativa Guvernului nu este văzută cu ochi buni de istoricii clujeni. Ei susţin că nu ne putem juca cu creionul pe hârtie şi că toate reformele de până acum - din 1925, 1938, 1950-1952 şi 1968 - au fost justificate. În plus, ei nu văd niciun factor intern şi internaţional iminent care să oblige la o astfel de reformă. „Să treci de la 41 de judeţe la opt este prea mare şocul. Schimbarea e foarte greu de înţeles pentru oameni şi opinia publică, iar viitoarele opt judeţe vor fi greu de guvernat", apreciază academicianul Ioan Aurel Pop.

Click pe imagine pentru o galerie foto cu formele de organizare din 1925 încoace

Judeţul are o tradiţie istorică, prima lui menţionare ca formă de organizare datează din secolul al XIV-lea, în sudul ţării, a precizat academicianul. Acesta consideră că judeţul ar putea fi păstrat simbolic deoarece desfiinţarea unei forme tradiţionale de organizare este o jignire la adresa înaintaşilor care au creat-o. Citeşte în săptămânalul ADS de ce consideră istoricii că judeţul nu ar trebui să dispară şi cum văd lucrurile sociologii clujeni. Săptămânalul ADS poate fi găsit la toate chioşcurile de ziare.