Parlamentul elen a votat planul de austeritate şi detaliile aplicării lui pe următorii patru ani şi acum este rândul creditorilor să acţioneze pentru a evita falimentul imediat al Greciei. Precaritatea financiară a acestei ţări pune în pericol ansamblul zonei euro, dar acceptarea austerităţii de către Atena a deschis calea spre continuarea susţinerii financiare a UE şi FMI.

Duminică, miniştrii de Finanţe din ţările membre euro vor decide deblocarea de urgenţă a tranşei de 12 miliarde euro din cadrul primului ajutor de salvare a Greciei decis anul trecut şi urmează stabilirea condiţiilor principale pentru un al doilea plan de salvare de circa 100 miliarde euro.

Calm la Atena

Străzile capitalei Greciei au continuat şi ieri să fie înţesate de forţe de ordine după violenţele din ajun între grupuri de tineri cu cagule şi poliţişti care au durat până târziu în noapte. Peste 100 de persoane au fost trimise la spital pentru îngrijiri medicale şi un deputat socialist a fost agresat în Piaţa Syntagma. Aerul era sufocant, încă încărcat de gazele iritante utilizate masiv de poliţie.

Populaţia este nemulţumită de condiţiile puse de creditorii externi ai Greciei pentru acordarea ajutorului financiar, conştientă că urmează patru ani de sacrificii majore.

Tensiunea a mai scăzut în rândul grecilor, dar temerile cancelariilor europene persistă. Dacă, în lipsa creşterii economice, Grecia nu va putea să ramburseze datoriile, băncile sale vor „lua apă", contaminând alte bănci europene. Şi în cel mai rău caz, dacă Grecia, aflată în încetare de plăţi, decide să iasă din zona euro, ar putea da idei şi altor ţări - Irlanda, Spania, Portugalia.

Restructurare internă

Guvernul socialist al premierului Papandreu a anunţat că în afara măsurilor de reducere a salariilor, a subvenţiilor sociale şi creşterii impozitelor, planul de austeritate prevede în detali