Un sumar de reţinut în întregime

A apărut numărul dublu 5-6 al revistei VIAŢA ROMÂNEASCA. Editorialul lui Nicolae Prelipceanu e consacrat „manuscriselor româneşti ale lui Cioran”. Dorin Tudoran şi Marian Drăghici scriu surprinzător şi convingător despre Eugen Jebeleanu, la centenarul naşterii sale. La ancheta revistei intitulate Solidar sau solitar? (realizată de Florin Toma) răspund creatori, intelectuali din diverse domenii de activitate: Ana Blandiana, Aurora Liiceanu, Florin Andreescu, Liviu Antonesei, Mircea Cărtărescu, Gabriel Iacob, Vintilă Mihăilescu, Dan Perjovschi, Silviu Sergiu. Dumitru Radu Popa semnează un amplu fragment de proză, „Sfinţi, vânturi şi alte întâmplări”. Mihai Zamfir revizitează, ca de altfel şi în acest număr din revista noastră, scriitorii clasici: de data aceasta, în atenţia sa se află poezia lui George Coşbuc. Ion Pop supune la o nouă lectură poezia lui Mircea Ivănescu. De citit este şi eseul lui Liviu Bordaş „Prolegomene la Felix Culpa”. Am remarcat, de asemenea, contribuţiile lui Octavian Soviany, Ioan Buduca, Ion Bogdan Lefter, Elisabeta Lăsconi, Liviu Franga, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Creţu, Vitalie Ciobanu, ca şi cronicile de carte sau de artă. De fapt, şi acest lucru este de subliniat, întregul sumar al revistei merită să fie menţionat. Viaţa Românească se dovedeşte şi cu acest nou număr al său una din cele mai bune reviste lunare de cultură, o construcţie echilibrată şi solidă, ce afirmă un gust literar sigur, fără acele zone cenuşii, de cedare valorică, pe care, din păcate, le întâlnim în mai toate publicaţiile noastre.

Planiglobul cenzurii

În DILEMATECA din mai a.c., Constantin Vică scrie despre „Olimpiadele cenzurii, faza pe Internet”, dezminţind locul comun potrivit căruia Internetul ar fi cel mai liber mediu de comunicare. O hartă a cenzurii internautice, disponibilă la adresa http://