Bancpost este prima bancă românească cu capital grecesc care ia o poziţie publică după două săptămâni în care îngrijorările cu privire la criza din Grecia au dominat agenda internaţională.

Băncile greceşti reprezintă acum 17% din sistemul bancar românesc, iar problema Atenei poate deveni rapid problema Bucureştiului. Doar că nu pare să fie deloc aşa, cu excepţia influenţelor asupra ratei cursului valutar, pentru România criza grecească aproape că nu există, singurele semne că ceva se întâmplă fiind o linişte apăsătoare din zona băncilor şi câteva declaraţii preventorii din partea reprezentanţilor Băncii Naţionale.

Decizia mai-marilor finanţelor europene de a amâna acordarea unei tranşe de 12 miliarde de euro din ajutorul pe care instituţiile financiare internaţionale l-au oferit Greciei anul trecut a provocat o undă de şoc la nivel mondial. Fără aceşti bani, Grecia ar intra în default la jumătatea lunii iulie, nemafiind capabilă să-şi achite datoriile suverane.

La ora redactării acestui material, liderii celor 27 de state europene se întâlneau la Bruxelles în cadrul Consiliului European, pe agenda discuţiilor fiind înscrise câteva teme mari, între care migraţia şi adecvarea politicilor economice unificate. Neformal, principalul subiect de pe agenda summitului este salvarea Greciei, vehiculându-se diverse scenarii, majoritatea cu un deznodământ pozitiv în sensul că, sub o formă sau alta, Atena va primi ajutor. Oricare ar fi decizia şi oricare ar fi evoluţiile, „lanţul contagiunii” de care vorbea Mario Draghi, preşedintele în aşteptare al Băncii Centrale Europene, are ca primă verigă pe verticală băncile greceşti, cele mai expuse în cazul unui default.

Ce se întâmplă în România? Nimic ieşit din comun, după cum reiese din poziţia oficială a Bancpost, bancă deţinută de grupul grec Eurobank EFG şi cea mai cunoscută bancă cu capital grecesc di