Cădem pe gânduri când citim că peste 80% dintre români sunt nemulţumiţi de viaţa lor. Asta se întâmplă şi atunci când nu găsesc loc de parcare la Ikea.

Pe de altă parte, ne îngrijorăm când 70% dintre tineri cred că nu-i aşteaptă nimic bun aici, în timp ce 60% dintre adulţi au mare încredere în sistem, deci şi în continuitatea plăţilor clandestine, cum se numeşte acum şpaga. Ar trebui, de fapt, să ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că spre deosebire de maturi, e clar că generaţiile tinere nu se droghează atât de mult. Mai putem să ne văităm sau să ne uităm cu aprobare la alţi oameni care se vaită în general pe tema: mi se întâmplă numai mie, numai aici, numai noi suntem aşa şi unde să fugim din ţară după serviciu.

Încercăm să ne scărpinăm fără să ne vadă nimeni. Asta e foarte important. Gândiţi-vă cât de cumplită trebuie să fie tehnica de tortură, care te ţine singur într-o cameră, fără nicio posibilitate de a pune capăt mâncărimilor. Pierdem cel puţin o oră sfătuindu-ne cu familia ori colegii despre ce ar trebui să alegem pentru masa de prânz între cartofi prăjiţi sau cartofi natur.

Apoi stăm mult pe site-urile cu sfaturi despre cum putem să devenim nişte tancuri mici, mici, mici. Să nu uităm că există şi tehnicile de respiraţie dacice, care te ajută să-ţi scazi singur colesterolul după fiecare masă, odată cu ph-ul, folosind gumă de mestecat naturală, de casă, de la ţărani.

Stăm în maşini, în timp ce întârziem la întâlniri la care toată lumea întârzie şi care ne fac să vorbim în primul rând despre cât suntem de obosiţi şi de lipsiţi de chef şi că a ajuns insuportabil traficul. Ajungem şi la conversaţia despre ce maşini ne dorim. La fel ca profesorii plictisiţi, vorbim despre destinaţii de vacanţă sau întâmplări amuzante cu tâmpiţi şi lăsăm subiectul pentru ultimele minute.

Trimitem mailuri care nu sunt citite