Nu mi-am crezut ochilor si urechilor, cand l-am auzit la un post TV pe presedintele Basescu explicand ca a primit o invitatie la nunta de la Monaco, asa cum au primit toti presedintii Europei, dar a hotarat sa nu se duca.
Meritam sa aflam si noi de ce a hotarat asa, intrucat nu prea am inteles sa fi avut alta treaba in acest weekend, mai urgenta sau mai arzatoare.
Dar nici nu ard de curiozitate sa aflu de ce a hotarat, pe cat ma uluieste modul cum ne-a prezentat presedintele problema pentru noi, cei care ciulim urechile la tot ce spune.
Punctul unu - m-a dat gata stilul cu care a privit invitatia, ca din pod: "am primit-o ca si alti presedinti". Am avut senzatia ca vorbeste cu subinteles, a un presedinte atat de geostrategic ca al Romaniei s-ar fi asteptat la o invitatie mai cu fundita decat altul, care nici macar iesire la mare n-are.
Al doilea - raspunsul sec ne-a instiintat ca nu se duce. Daca tot sec i-a instiintat si pe cei de la Monaco, au tot motivul sa se intrebe: why not?
Al treilea - mi s-a parut bizar cum conducatorul statului ii trimite unui omolog european refuzul prin scrisoare, ca si cum ar spune: "vezi, sa comanzi doua tacamuri mai putin, eu si cu nevasta avem treaba prin casa: asipram in dormitor si pritocim varza".
Al patrulea - faptul ca, neducandu-se la nunta, trimite darul in pachet si plicul cu scrisoarea seamana cu situatia unei nunti din Ferentari, cand invitatul nu se duce pentru ca si-a scrantit piciorul, dar trimite numai plicul, ca sa fie multumit socrul mare.
Al cincilea - imi vine sa cred ca nu s-a dus pentru ca-i pica greu presedintelui sa priveasca in ochi familia noastra regala, campioana noastra la gimnastica si campionul la tenis, iar ei sa priveasca in ochi campionul nostru la gafe.
Al incilea - punctul culminant, care le-a pus capac la