Dacă odată Sudanul era considerat o speranţă în ceea ce priveşte convieţuirea dintre arabi şi africani, musulmani şi creştini, după cum notează al-Jazeera, istoria a demonstrat contrariul. Nordul, predominant arab-musulman şi sudul, majoritar creştin, nu au reuşit să creeze premisele unui viitor paşnic.

Războaiele civile au răpit oficial vieţile a sute de mii de oameni, 200.000 doar în conflictul din Darfur. Şi, chiar dacă au ales să urmeze drumuri separate în viitor, cele două state continuă să prindă la mijloc vieţile unor nevinovaţi, din cauza neînţelegerilor teritoriale.

Motivul îl reprezintă o parte a Kordofanului de Sud. Preşedintele Sudanului, Omar Al-Bashir, a afirmat în aprilie că nu va recunoaşte independenţa sudului dacă guvernul acestuia, controlat de Mişcarea Populară de Eliberare a Sudanului (SPLM), nu renunţă la regiunea Abyei, partea nordică a Kordofanului de Sud. Discuţiile nu s-au purtat la o masă ci cu arme, confruntarea dintre cele două părţi fiind soldată cu ocuparea teritoriului de către nordişti.

Confruntările au obligat peste 73 de mii de persoane să fugă din calea violenţelor dintre trupele nordului şi sudului, potrivit datelor ONU. Consiliul de securitate al organizaţiei a căutat să ducă trupe etiopiene în regiune pentru a păstra pace, după o înţelegere care a pus capăt conflictului armat de două săptămâni.

Problemele Republicii Sudanului de Sud, cum se va numi noul stat, nu se limitează doar la conflictul neîncetat cu nordul. Potrivit Al-Arabiya, SPLM va trebui să formeze un guvern şi administraţii locale care să împace diversele triburi cu adversităţi istorice. Noua administraţie ar putea fi din start putred de coruptă.

La fel ca în trecut, nordul va încerca, foarte probabil, să alimenteze tensiunile interetnice pentru a slăbi rivalii din sud.

Nici din punct de vedere economic sudul nu va avea o misiune u