"O lectie de tristete"
Mult stimata doamna directoare Sanziana Pop,
Nu v-am scris pana acum, intrucat ma sensibilizau diversele cazuri de bolnavi pe care le vedeam la televizor, majoritatea persoane tinere, si pe care le consideram mai presus de suferinta mea. Dar acum, cand se implinesc 3 ani de cand sunt chinuita de un cancer de san, mi-am facut curaj de a va cere neaparat ajutorul. Am ezitat mult, de teama publicitatii rusinoase prin ziar, si luni de zile am luat scrisoarea in mana si am pus-o jos, nu m-am putut mobiliza. Dar nu mai pot lupta singura. Toate analizele si probele obligatorii pe care trebuie sa le fac costa mult. Se face tomograf la 6 luni, costul fiind de 700-800 ron, scintigrafia - 150-200 ron, tot la 6 luni, ecografii, mamografii, ginecologie, radiografie pulmonara, urologie, totul costa foarte mult. Nu le pot acoperi numai din pensia de handicapat, de 234 ron, si din pensia de batranete, care este mica, iar putinele economii pe care le-am avut s-au terminat de mult. Am crezut ca o sa mor, dar bunul Dumnezeu s-a dovedit a fi ingaduitor, lasandu-ma in viata ca sa infrunt aceasta oribila reptila care m-a muscat mortal. Cum necazurile nu vin niciodata singure, in 6 august 2011, am cazut in casa si mi-am fracturat umarul drept, stand in corset 6 saptamani si o luna recuperare. La 76 de ani, cati am, fiind vaduva de 23 de ani si fara copii, la ce ma mai pot astepta? Nici cel mai bun profesor din lume n-ar putea preda o asemenea lectie de tristete. Ma simt ca si cand as fi cazut intr-o prapastie din care nu mai pot iesi.
Va trimit alaturat copii ale actelor doveditoare, cu zilele de internare (o parte) si tratamentul cu citostatice si cobaltoterapie. Va multumesc ca ati dat atentie umilei mele scrisori si va doresc dvs. si familiei dvs. ca Dumnezeu sa va pazeasca pretutindeni.
Am deschis cont pe numele meu, PAULA ROMAN, la BCR
