Sume colosale, de ordinul milioanelor de euro, au fost cheltuite în ultimii 15 de ani pentru revitalizarea termoficării din Botoşani. Societatea este acum în ruină, dar vinovaţii lipsesc. Timp de 15 ani, societatea de termoficare a fost vaca de muls bani a şmecherilor care au condus-o. CET-ul a fost menţinut artificial în viaţă doar pentru că de aici se putea fura ca în codru.

Declinul CET Botoşani a început după 1995, când fabricile din zona industrială au început pe rând să se închidă. Centrala termică era concepută în primul rând să producă agent termic pentru industria oraşului. Astfel, CET a rămas doar cu cei 32.000 de abonaţi casnici, majoritatea rău-platnici, cu datorii imense la asociaţiile de proprietari.

Societatea trebuia să plătească peste 1.000 de salariaţi şi să acopere pierderi de agent termic în reţea de 50%. Cu toate acestea, nimeni n-a conceput un plan de reabilitare serios. În schimb, Consiliul Local, acţionar majoritar la CET, şi şefii societăţii au angajat Termica într-o mulţime de credite şi afaceri păguboase. Aşa s-a ajuns în 1997 la celebra afacere Darstel. La acea vreme, CET-ul făcea parte din Regia Autonomă Municipală, o societate care cuprindea toate serviciile de utilitate publică din oraş. Doi din şefii regiei, Nicolae Andronic şi Traian Panait, au semnat un contract de 250.000 de dolari cu firma Darstel din Constanţa pentru a cumpăra păcură.

Banii au fost plătiţi în avans, însă păcura a ajuns la Botoşani abia după doi ani, când organele de anchetă au deschis un dosar penal.

„Afacerea a fost recomandată de fostul primar Ioan Cojocaru. Dumnezeu să-l ierte că a murit şi nu mai poate vorbi!“, este tot ce poate spune Ioan Diaconu, actualul director al Termica. Până în anul 2000, municipalitatea şi statul au cheltuit echivalentul a 10 milioane de euro pentru a menţine în viaţă CET-ul. Primele investiţii făcute înt