Datoriile uriaşe acumulate de anumite guverne, precum şi dificultăţiile generate de criză, sunt principalele riscuri de intrare a unui stat în incapacitate de rambursare a împrumuturilor. În rubrica „Dosar“ din această săptămână, „Adevărul“ analizează un scenariu tot mai real pentru Europa şi SUA: intrarea în incapacitate de plată a unui stat.
Situaţia în care ne aflăm acum este fără precedent. Niciodată nu s-a mai vorbit despre intrarea în incapacitate de plată a Statelor Unite ale Americii şi, în acelaşi timp, a mai multor ţări europene. Asta dacă luăm în calcul doar marile puteri. Scenariul pare însă la fel de real şi pentru state mari din America Latină şi Orientul Mijlociu. Să le luăm pe rând.
Zona euro este mai instabilă ca niciodată. Grecia, Portugalia şi Irlanda au evitat intrarea în incapacitate de plată doar cu ajutorul împrumuturilor de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Această soluţie a fost însă numai temporară, după cum s-a dovedit în cazul grecilor. În mod ironic, la fix un an de când liderii europeni „salvau" Grecia cu 110 miliarde de euro, economia ţării era mai fragilă ca oricând, iar Atena cerea un nou împrumut de la finanţatorii externi.
Tocmai aceste împrumuturi, luate pentru a evita colapsul, aduc acum aceste state în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile şi dobânzile, pensiile şi salariile. Problemele Europei trec însă de graniţele zonei euro. Belarusul se află şi el în pragul falimentului. De la jumătatea lunii mai, Guvernul de la Minsk a cerut împrumuturi externe în valoare de 12 miliarde de dolari - opt miliarde de la FMI, trei miliarde de la Rusia şi un miliard de la China.
Banii nu vin însă fără condiţii. Alexander Lukaşenko, preşedintele belarus (numit de administraţia fostului preşedinte american George W. Bush „ultimul dictator din Europa"), ar putea fi forţat să aleagă între