Aveam 26 de ani când am intrat pentru prima dată în mare. Spre a-mi face un pic de curaj, am luat exemplul bătrânilor lupi de mare: 100 de rom ! Mă apropii de apă, un val îmi udă picioarele şi-mi face părul măciucă (pe cap, nu pe picioare!). Fuga la bar, încă 100 de rom! Curaj! Am mai intrat eu la apă, dar nici chiar aşa…Trag romul, brrr! Acum da! Îmi fac vânt de la 200 de rom, pardon, de metri şi bâldâbâc! Intru în apă până la doi metri. Doi metri de ţărm, evident. Apa, mai jos de genunchi. Genunchii tremură. Le-o fi frig. Încă 100 de rom şi gata! Beau în fugă şi…fuga, la malul mării. Pleosc în apă!
Burta îmi atinge fundul mării, în timp ce spatele e acoperit, din când în când, de valuri. Trag şi 100-200 de apă sărată. Mai bun romul! Mă ridic în picioare, dau de câteva ori din mâini, stilul brass apoi craul şi, final, voiniceasca, luând-o voiniceşte spre bar. Trebuie să reuşesc! De data asta încă 150 de rom, de-o să fie nevoie să mă opresc din înot, să nu ies la turci! 150 de rom! Om! Ei, acum da! Unde-i marea? Aha! La înot, înainte! Dar lungă mai este plaja asta…”Mă scuzaţi duduie, n-am vrut să vă calc. 1,2,3 şi! Lasă-mă domnule, nu vezi că înot ? Cum, în nisip? Eu simt ud pe dedesubt…
În sfârşit, sunt în mare! Ce delectare! Am înotat câteva secunde şi deja nu se mai vedea ţărmul. Cum să se vadă, cu capul sub apă? Ajutor, mă înec, ec, ec, îc, hâc…
Printre înghiţituri şi sughiţuri, aud lângă mine doi salvamari: „Ce facem, îl scoatem sau îl lăsăm să se mai liniştească?” „Lasă-l dragă, te legi de toţi beţivii?”
Când m-au scos la mal, mi-au scos şi apa, apoi, pentru a-mi reveni, mi-au dat…100 de rom!
Aveam 26 de ani când am intrat pentru prima dată în mare. Spre a-mi face un pic de curaj, am luat exemplul bătrânilor lupi de mare: 100 de rom ! Mă apropii de apă, un val îmi udă picioarele şi-mi face părul măciucă (pe ca
