Florin Asavei este hipoacuzic, dar în ciuda handicapului învaţă într-o şcoală obişnuită. Copilul reuşeşte de 13 ani să înfrunte lumea sunetelor pe care nu le-ar putea percepe fără aparatul auditiv.

S-a născut cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală severă, dar nu a vrut să înveţe niciodată să comunice prin semne, ci a ales să vorbească. A mers la logoped, a învăţat singur să citească pe buzele oamenilor şi să se integreze în rândul copiilor de vârsta lui. „Când aveam 4 ani părinţii şi-au dat seama că am o problemă şi m-au dus la control. De atunci, am început să merg la medic şi să port aparatul auditiv. Am învăţat să citesc pe buze şi să vorbesc“, povesteşte Florin.

Trebuie să fie mereu atent

În Neamţ nu sunt unităţi de învăţământ pentru copiii cu hipoacuzie. Nu poate să şuşotească în bancă împreună cu ceilalţi colegi de clasă, nu poate să se întoarcă la colegul din spate ori să-şi scape profesorul din priviri. Orice clipă de neatenţie îl costă scump pe Florin.

Pierde şirul lecţiei şi, dacă nu-i cere profesorului să repete ori nu-şi aruncă privirile în caietul colegului de bancă, informaţiile pe care le primeşte în ora de curs sunt compromise. „Când rămâne în urmă, se uită în caietul meu. La început tot ce ştiam este că are o problemă, dar abia după aceea mi-am dat seama cât de greu mi-ar fi în locul lui. Am încercat să văd cum ar fi să trăiesc aşa şi mi-am acoperit urechile în pauze, în timp ce colegii mei vorbeau. Cred că nu m-aş putea descurca deloc“, recunoaşte Cosmin Chiriţescu, colegul de bancă al lui Florin. Acum a terminat clasa a V-a, cu premiul al II-lea, şi aşteaptă începerea noului an şcolar la unitatea de învăţământ din Dumbrava Roşie.

În toţi anii de şcoală primară a avut numai „Foarte bine“ şi a reuşit să obţină numeroase premii la concursuri de desen, română, matematică şi engleză. Lupta lui Flori