Măsurile guvernului Boc pentru a ieși din criză au lovit bugetarii, dar sectorul privat a suferit mai mult. Aici restructurările au fost cu nemiluita, iar sprijinul statului, cu țârâita
Reforme structurale ale statului și măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar, concomitent cu cele pentru stimularea creșterii economice. Așa arăta, la nivel declarativ, planul pe care Guvernul l-a gândit pentru ca România să supraviețuiască crizei economice. Din start, era prea mult optimism: să îți propui, în plină recesiune, să reduci deficitul bugetar și, în același timp, să ai creștere economică e cam dificil pentru un cabinet destul de „subțire“ pe economie. Prin urmare, nu a ieșit chiar cum trebuia, iar Guvernul a fost nevoit să treacă cea mai mare parte a prețului crizei în contul sectorului privat. Cel mai bun exemplu, numărul foarte mare al falimentelor.
„În 2010, un număr total de 21.692 de companii se aflau în diverse stadii ale procedurii de insolvență. Numărul a crescut cu 17,76% față de 2009, când se înregistrau 18.421 de dosare de insolvență“, spune Cristian Ionescu, country manager Coface pentru România. „Sunt multe măsuri care au afectat mediul privat, începând cu impozitul minim și terminând cu mărirea TVA, aceasta ca efect negativ indirect, din cauza scăderii consumului net“, spune omul de afaceri Marius Ghenea.
Impozitul minim, înființat în mai 2009 și eliminat în octombrie 2010, s-a făcut vinovat de dispariția a peste 100.000 de firme, în timp ce majorarea TVA cu 5% a dat peste cap planurile mediului de afaceri. „Nu așa se procedează, nu se anunță de miercuri pentru lunea următoare că o să creștem TVA. De exemplu, Marea Britanie, care avea TVA 19,5%, ca să-l crească la 20%, întâi l-a scăzut pe un an la 17,5%. Astfel, a impulsionat consumul pentru că era un an de recesiune“, explică analistul economic Liviu Voinea. O altă măsură care a
