După eşecul suferit alături de suedezul Robert Lindstedt, partenerul său, în finala de la Wimbledon (3-6, 4-6, 6-7/2), Horia Tecău (26 de ani) recunoaşte superioritatea fraţilor americani Bob şi Mike Bryan. Asta nu-l împiedică să spere că va răsturna, cândva, raportul de forţe. După eşecul suferit alături de suedezul Robert Lindstedt, partenerul său, în finala de la Wimbledon (3-6, 4-6, 6-7/2), Horia Tecău (26 de ani) recunoaşte superioritatea fraţilor americani Bob şi Mike Bryan. Asta nu-l împiedică să spere că va răsturna, cândva, raportul de forţe.

Libertatea: Cu ce impresii ai rămas?

Horia Tecău: Fraţii Bryan formează o pereche bine sudată, care se completează execelent şi care acoperă bine terenul. Le-am uşurat sarcina în prima repriză, pentru că ne-am pierdut serviciul şi e greu să-i întorci când se află în avantaj. Am reuşit să ţinem aproape de ei abia în setul al treilea, pierdut, din păcate, la tie-break. Mai mult nu am putut. Oricum, e o performanţă că am ajuns până în finală.

În finală aţi fost şi anul trecut...

Eu şi Lindstedt, partenerul meu, nu suntem în topul celor mai bune perechi din lume, care pleacă din start ca favorite la orice turneu. Am fost dezamăgit, recunosc, dar şi mulţumit pentru şansa de a juca finala. Normal că vreau revanşa împotriva celor doi Bryan, eventual chiar la Wimbledon, turneul meu favorit, dar ştiu că mai am destul de muncă până când îi voi putea învinge.

Ce aţi făcut după meci?

Am fost la recuperare, după care am mers la masă şi la o băută, într-un local din Wimbledon, cu fizioterapeutul meu şi cu Robert Lindstedt.

Ai câştigat peste 700.000 de dolari din tenis. Ce faci cu banii?

Cea mai mare parte a acestei sume am strâns-o în ultimii trei ani, de când m-am dedicat turneelor de dublu. Momentan reinvestesc banii în carieră, în perfecţionare şi în pregătire. De afaceri o să mă apuc mai tâ