Nevoia de a face "educaţie financiară" consumatorului de servicii financiare - până nu demult noţiunea se rezuma la credite - este pe buzele tuturor bancherilor, care constată acum că foarte mulţi clienţi au rămas cu datorii mai mari decât pot duce după anii de boom şi trebuie să înveţe cum să îşi drămuiască banii astfel încât să îşi plătească ratele şi eventual să mai rămână cu ceva după asta.

O listă din ce în ce mai lungă de bănci îşi direcţionează bugetele de marketing, folosite altă dată pentru a promova credite, către proiecte prin care să facă educaţie financiară clienţilor. De la cea mai mare bancă din sistem - BCR - la olandezii de la ING, maghiarii de la OTP sau organizaţia de carduri MasterCard şi până la însăşi Banca Naţională vin programe, proiecte sau platforme informatice care să înveţe oamenii cum să lucreze cu produsele şi serviciile bancare. Cum să îşi administreze banii şi să îşi planifice cheltuielile astfel încât ratele la credite să nu îi doboare.

Un bancher compara recent presiunea financiară a ratelor cu o nevroză care trebuie tratată la psihiatrie. "În psihiatrie, ca să rezolvi nevroza trebuie în primul rând să elimini cauza. În problemele financiare este mai greu, pentru că nu poţi elimina cauza. Datoria creată nu ţi-o mai şterge nimeni." Pentru că da, să şteargă datoria unui client este ultimul lucru la care un bancher se gândeşte. Cel mult va accepta o micşorare a dobânzii, care îl "arde" la venituri, dar o ştergere a datoriei este aproape imposibil de obţinut. Decât dacă eşti cumva în poziţia de a datora câteva milioane de euro şi, ştergându-ţi o parte din datorie, banca poate salva restul.

Bancherii redescoperă virtuţile "tradiţiei" - să dai credite mai ales firmelor, nu pentru consum, şi să nu finanţezi mai mult de jumătate din investiţie - şi ar vrea să le împărtăşească.

Clienţii ar treb