La 1 mai o veste scurtcircuita lumea. Teroristul numărul 1 al planetei Osama bin Laden era lichidat în Pakistan. Cota de încredere în preşedintele Obama urca brusc cu aproape 10 procente. O zi mai târziu preşedintele Traian Băsescu anunţa amplasarea în România a scutului american antirachetă la Deveselu (Olt). Conferinţă de presă la Deveselu cu responsabili români şi americani şi un primar, Gheorghe Bece, fericit: "Un asemenea eveniment înseamnă şi o dezvoltare economică".
Doar că acelaşi lucru îl aşteptau şi locuitorii din Mihail Kogălniceanu unde în urmă cu mai mulţi ani fusese instalată o bază militară americană. Iosif Mureşan, primarul comunei Mihail Kogălniceanu: "Deocamdată nu e marea minune la care ne aşteptam. Cel mai important impact de până acum a fost creşterea preţurilor la imobiliare".
La 5 mai ministrul român de externe Teodor Baconschi susţinea şi el optimist: "Washingtonul are încredere în noi, ceea ce va duce la mai multe investiţii americane".
Doar că SUA nu au fost în 20 de ani un investitor major în România - locul 11 în topul investitorilor străini, capitalul social subscris de investitori americani în companii româneşti fiind de 800 mil. euro, adică doar 2,7% din totalul investiţiilor străine.
Totuşi, spre deosebire de ambasadorul Marii Britanii care a admis că businessul britanic nu este prea interesat de România pentru că nu îi este o destinaţie tradiţională, ambasadorul american Mark Gitenstein spunea la începutul lui iunie: doar primele 100 de companii americane prezente aici au investit în mod direct 1 mld. dolari şi au creat 15.000 de locuri de muncă. Şi mai spunea diplomatul: statisticile româneşti nu înregistrează tendinţele companiilor americane de a investi prin intermediul filialelor străine, în special a celor din Europa, astfel că suma reală investită este mult mai m