Statul elen va avea noroc dacă la finalul lui 2015 va strânge din privatizări 20-30 de miliarde de euro, estimează presa internaţională. Sursa: ARHIVA EVZ

Cu populaţia ieşită în stradă şi strigând cu toate forţele "Nu ne vindem ţara", Executivul elen merge mai departe cu ideea de a obţine 50 de miliarde de euro până în 2015, în urma unui amplu proces de privatizare.

Totuşi, cât de mult va fi dispus guvernul condus de George Papandreou să lase la preţ pentru a scăpa de găurile negre din buget, în condiţiile în care preţul acţiunilor pe care mizează s-a înjumătăţit în doi ani?

Analiştii economici consultaţi de Reuters spun că preţul acţiunilor la companiile greceşti unde statul are participaţii este deja la jumătate faţă de 2009, iar în condiţiile în care investitorii se vor lăsa mult aşteptaţi, guvernul elen se va vedea nevoit, în unele cazuri, să accepte oferte care să nu însemne mai mult de 10% din valoarea companiilor incluse în planul de privatizare.

"Dacă lucrurile nu se schimbă, companiile de stat vor fi imposibil de privatizat sau vor fi vândute pentru doar 10% din valoarea lor", a declarat Stefanos Manos, fost ministru de finanţe şi autorul planului de privatizare a telefoniei mobile din anii ’90.

Ce succes au avut vânzările anterioare

Secretarul special elen pentru restructurarea activelor naţionale şi privatizare, George Chris todoulakis, este destul de realist privind capacitatea statului de a obţine cele 50 de miliarde de euro dorite în urma privatizărilor.

În zece ani, din 2000 şi până în prezent, grecii au reuşit să strângă doar zece miliarde de euro din vânzarea activelor statului, dar numai în doi ani de zile şi-au majorat datoria publică cu 50 de miliarde de euro.

Potrivit The Guardian, Grecia va avea noroc dacă la finalul lui 2015 va strânge din privatizări