Al doilea lungmetraj regizat de Tom Hanks pentru marele ecran (dupa "That Thing You Do!", din 1996), este o comedie usurica despre un barbat de varsta a doua care isi reface viata dupa ce isi pierde slujba. Socoteala din targ nu se pupa cu cea de-acasa. "Larry Crowne" nu e genul de comedie optimista despre recesiune, ci un film lent si lipsit de umor despre oameni care imbatranesc.
Motivul principal pentru care filmul s-a dezumflat din start este, ce credeti, scenariul. Tom Hanks l-a scris impreuna cu prietena sa de familie, Nia Vardalos (sotia lui Tom Hanks, Rita Wilson, apare si ea in film, in rol episodic si cu parul oxigenat.). Suntem invitati sa vedem povestea optimista a unui barbat care a luat-o de la capat dupa ce a pierdut tot, dar povestea lipsita de consistenta se risipeste pana la primul rand de scaune.
Tom Hanks joaca personajul principal - pe Larry Crowne -, care, dupa ce a fost de nu stiu cate ori angajatul lunii in supermarketul unde lucreaza (de cand a trecut in rezerva din armata), e concediat pe motiv ca n-are facultate.
Povestea e atat de gaurita incat incepe sa se termine de cum incepe. Fara niciun fel de dileme sau probleme, Larry Crowne se inscrie la colegiu, se imprieteneste cu o mult mai tanara colega de an (Gugu Mbatha-Raw), isi schimba datorita ei look-ul, se indragosteste de una dintre profesoare (Julia Roberts), si gata supa!...
Nu ni se dau prea multe informatii despre trecutul eroului. In afara faptului ca a divortat de curand si ca a ramas cu ipoteca de la casa pe cap nu ni se spune nimic. Nu aflam prea multe nici despre felul sau de a fi. E o persoana vesela de la inceput si pana la sfarsit, ceea ce vrea de fapt sa insemne nu ca are un fel necomplicat de a fi, ci ca e insuficient dezvoltat ca personaj.
Daca un film e, teoretic, o deplasare dintr-un punct A intr-un punct B, calato
