Poşta Română este mâncată încet, dar sigur, de cancerul corupţiei. Societatea de stat înregistrează pierderi de sute de milioane de lei şi disponibilizează angajaţi. Adică o duce rău. O duc bine, în schimb, firmele care căpuşează Poşta pentru că ele încasează sume fabuloase prin contracte dubioase. În această săptămînă, Observatorul face o radiografie completă a dezastrului în care a ajuns una dintre cele mai mari şi vechi companii româneşti.

Cifrele seci indică o situaţie dezastruoasă la Poşta Română. Cifra de afaceri a crescut an de an dar pierderile companiei de stat au ajuns, în ultimii doi ani, la 325 de milioane de lei. Cauza?

O jumătate de miliard de euro cu dedicaţie pentru, da!, băieţii deştepţi. În 2009, de exemplu, din pierderile de 180 de milioane de lei, doar 25 de milioane pot fi puse pe seama crizei. Iar o treime din veniturile Poştei, adică peste 520 de milioane de lei, s-au scurs în buzunarele companiilor-căpuşă, printr-o puzderie de contracte încheiate începând cu 2006, fără nici o licitaţie.

Inutil de spus că cea mai mare parte din aceste servicii le-ar fi putut face agajaţii Poştei Române, la costuri, evident, mult mai mici.

Prin acte adiţionale, valoarea acestor contracte a crescut spectaculos, iar avocaţii firmelor-căpuşă au eliminat orice posibilitate de a stopa această veritabilă hemoragie financiară.

Această veritabilă piatră de moară retează orice şansă companiei de a se moderniza şi redresa. Tentativa de a contracta un credit de 50 de milioane de la BERD pentru modernizare a eşuat. Bancherii europeni au retras finanţarea când au văzut droaia de contracte dezavantajoase.

Adică s-au platit comisioane de peste două milioane de euro. Firimituri, în comparaţie cu sumele plătite în alte contracte. Ca, de exemplu, cel de transport aerian, în România, al scrisorilor. Or