Laurian Stănchescu, eseist, critic literar şi poet român, a plecat, pe jos, la Paris, ca să-i ceară preşedintelui Nicolas Sarcozy, în numele poporului român, acceptul pentru reptarierea osemintelor sculptorului român Constantin Brâncuşi. Sursa: Adi Pîclişan

„Ne punem în genunchi în faţa poporului francez pentru a repatria rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi. Nu este vorba de umilinţă, ci de expresia celor mai înalte onoruri şi a demnităţii poporului meu” , scrie temerarul în vârstă de 57 de ani.

Pe 21 mai, Stănchescu a plecat pe jos de la Hobiţa, satul natal al celebrului sculptor, iar luni, din faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara a luat, la pas, Europa. Are în faţă un traseu de aproape 2.000 de kilometri, pe care îl va parcurge pe jos. E însoţit de Mircea Ruicu, 33 de ani, profesor la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi” din Craiova – şcoală pe care a absolvit-o sculptorul în anul 1898. „Va fi un drum iniţiatic în primul rând”, a spus dascălul, înaintea plecării.

Ultima dorinţă nu s-a îndeplinit: înmormântarea lui Brâncuşi lângă mama sa, la Hobiţa

Pe patul de moarte, la 16 martie 1957, Brâncuşi îi mărturisea părintelor Teofil Ionescu, episcopul Bisericii Române de la Paris, că vrea să fie înmormântat la Hobiţa, satul său natal, alături de mama sa. Până la urmă, marele Brâncuşi a trăit, la Paris, româneşte, în ultimii ani de viaţă nu a comunicat decât în limba română şi a murit româneşte. A fost înmormântat româneşte, în cimitirul Montparnasse, iar la înmormântare s-a servit colivă.

La 54 de la moartea sculptorului, în anul în care toată lumea a celebrat 135 de ani de la naşterea părintelui sculpturii moderne, descendenţii lui Brâncuşi cer francezilor repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Laurian Stănchescu, cel care a decis să meargă pe jos, aidoma sculptorului până la Paris, speră să aibă succes