Statul ar putea stabili un preţ maxim de vânzare al acţiunilor Petrom, nu un preţ fix, iar preţul final la care se va realiza oferta ar putea fi stabilit în funcţie de ordinele de cumpărare plasate de investitori, ca în cazul ofertei Google.
Preţul final al ofertei publice secundare prin care statul va vinde 9,84% din acţiunile Petrom ar putea fi stabilit la sfârşitul perioadei de derulare a ofertei pe baza ordinelor plasate de investitori, potrivit unor surse de pe piaţa de capital.
Spre deosebire de ofertele publice iniţiale de vânzare de acţiuni (IPO) de la Transelectrica şi Transgaz, unde preţul a fost fix, oferta Petrom ar putea avea doar un preţ maxim sau un interval de preţ (preţ maxim şi preţ minim), aprobat de Guvern.
Astfel, investitorii vor putea plasa ordine de cumpărare de acţiuni la diferite preţuri, în intervalul stabilit. Ordinele vor fi ierarhizate descrescător în funcţie de preţ, iar preţul final va fi acela la care oferta va fi acoperită în întregime. Această metodă de stabilire a preţului a fost utilizată şi în oferta publică prin care Google s-a listat pe bursa NASDAQ, derulată în 2004. Oferta derulată de grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, la finele lunii mai, s-a realizat printr-un procedeu asemănător.
Comisia guvernamentală care coordonează procesul de vânzare a pachetului de 9,84% din acţiunile Petrom urmează să ia astăzi o decizie finală în privinţa modului în care se va derula oferta şi a preţului, care vor fi discutate apoi în şedinţa de guvern de miercuri, potrivit unor surse oficiale. Din comisia de privatizare fac parte Ion Ariton, ministrul economiei, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor, Victor Cazana, şeful OPSPI, Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, şi Andreea Paul Vass, consilier pe probleme economice al primului-ministru Emil Boc.
Ei analizează pro
