Dincolo de iureşul declaraţiilor şi căutarea vinovaţilor, rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat din acest an mai arată cât de importantă este puterea exemplului pentru nişte tineri aflaţi la început de drum şi în căutare de modele. La ce rezultate ar fi trebuit să ne aşteptăm de la absolvenţii de liceu când însuşi şeful statului s-a lăudat la începutul primului mandat, chiar în faţa elevilor, că "nu a fost premiat niciodată până în clasa a XII-a".
Şi cum să te aştepţi ca elevii să dea distracţia pe şcoală şi copiatul pe învăţătură, când preşedintele ţării le spune că la o adică pot citi pe Google despre păpădie, Herodot şi salată, iar mecanica şi tinichigeria sunt meserii de viitor? O declaraţie care nu a fost făcută între două dansuri, la Cireşica, ci la Guvern, din capul mesei. "Să facem ce ne trebuie. Noi facem filozofi", le spunea Băsescu miniştrilor în iunie 2009, exprimându-şi dorinţa de a se reveni la "o programă adecvată, neîncărcată şi pe cât posibil adaptată economiei româneşti".
Şeful statului sfătuia atunci Ministerul Educaţiei să ţină cont de sugestiile Comisiei prezidenţiale pentru învăţământ şi cerea reformă domeniu cât mai repede posibil pentru că "situaţia Educaţiei în România este una dramatică din punct de vedere al calităţii".
Iar ministrul Funeriu s-a executat. A făcut reforma repede şi cu bani puţini, iar rezultatele le-a văzut în premieră pe camerele de supraveghere de la Bac. Acum, ministrul trage linie şi spune că "România e la răscruce, iar rezultatele şi comportamentele de la bacalaureat sunt oglinda societăţii". Şi câtă dreptate are. Ca şi şeful statului când spunea deunăzi că românii vor vrea ca viitor preşedinte "un om cu o greutate culturală considerabilă, un om de cultură care să le dea impresia că e un om deschis la minte".
"Nici unul dintre voi nu trebuie sa fie des
