Polonia preia preşedinţia UE cu ambiţiile unei naţiuni care a traversat cu bine criza financiară şi care îşi afirmă rolul de putere regională, privind cu încredere la propriul viitor. Polonia doreşte să avanseze într-o serie de dosare la care Europa are restanţe: strategia de apărare, politica energetică sau Parteneriatul Estic.
„Se spune că o ţară nu devine cu adevărat membră a UE decât după ce o prezidează. Românii credeau că numai cei bogaţi ştiu cum să înfrunte curajos realitatea. În UE, majoritatea începătorilor se limitează la programul minimal, pentru a evita eşecurile.
În general, istoria nu reţine nimic special de la aceştia. Polonia trebuie să demonstreze că, deşi e începătoare, este conştientă de puterea şi valoarea ei". Aceste cuvinte, scrise de publicaţia poloneză „Polityka" şi preluate de Presseurope, redau ambiţiile unei naţiuni care a traversat cu bine criza financiară, care îşi afirmă tot mai insistent rolul de putere regională şi priveşte cu încredere la propriul viitor.
Prioritatea: Parteneriatul Estic
De la „O Europă puternică" (sloganul sub care s-a desfăşurat preşedinţia ungară a UE), Uniunea a trecut vineri la „O Europă sigură şi deschisă", Polonia dorind să avanseze într-o serie de dosare la care Europa are restanţe : strategia de apărare, politica energetică sau Parteneriatul Estic, care include Ucraina şi Republica Moldova. Polonia doreşte înfiinţarea unui Fond European pentru Democraţie, menit să susţină asociaţii, sindicate şi alte organizaţii nonguvernamentale şi, implicit, societatea civilă în ansamblu în cele 16 state de la graniţele UE.
Agenda preşedinţiei include şi o dezbatere având în centru „valorile bazate pe învăţăturile lui Ioan Paul al II-lea". Spiritul şi imaginea sa sunt păstrate ca o icoană de polonezi, iar învăţăturile sale sunt citate permanent.
Pentru a demonstra că vocea Poloniei
