Elevii suedezi nu cunosc stresul ori scandalurile bacalaureatului pentru că în Suedia acest examen pur şi simplu nu există. Verificările în sistemul de învăţământ suedez se fac nu la sfârşitul ci de-a lungul anilor de scoala prin teste. Însă, dacă timp de câţiva ani nu prea ţi-a plăcut să înveţi şi deodata , la sfârşit, te-ai trezit la realitate, mai ai totuşi o şansă: Testul Naţional.
Notele obţinute se transformă în puncte care se adună şi îi dau sau nu elevului acces la un liceu ori la o universitate. Sunt facultăţi, precum cea de medicină, la care nici nu are rost să te gândeşti, dacă nu ai note maxime în liceu.
Însă, dacă timp de câţiva ani nu prea ţi-a plăcut să înveţi şi deodata , la sfârşit, te-ai trezit la realitate, mai ai totuşi o şansă: Testul Naţional. Acesta cuprinde examene la câteva materii considerate importante, iar engleza se numără permanent printre ele. Dacă reuşeşti să obţii acolo un rezultat mai bun decât în liceu, există posibilitatea ca facultăţi care până atunci nu te băgau în seamă să înceapă să fie interesate de tine.
Iar bacalaureatul nu e singura deosebire dintre sistemele românesc şi suedez. Până în clasa a 7ª inclusiv, în Suedia nu se dau nici un fel de note. În schimb, profesorii sunt obligaţi să scrie cam o dată pe semestru o caracterizare a fiecărui elev. Prin grija dirigintelui, aceasta ajunge la părinţi.
Primele note apar în clasa a 8ª şi sunt, de fapt, calificative: deosebit de bine, foarte bine şi bine. Dacă elevul nu se încadrează la vreuna dintre aceste categorii, el nu primeşte nota. I se acordă în schimb ajutor iar părinţii sunt informaţi.
Însă acest sistem este departe de a fi perfect şi este chiar pe cale să fie modificat în anumite puncte. Un studiu suedez realizat anul trecut a arătat că educaţia din această ţară este cea mai puţin performantă din Europa. Motivaţia nu există aproape d
