* Pierdem anual 6% din PIB, prin neplata contribuţiilor de către muncitorii din economia subterană
* Elevii care nu au trecut BAC-ul, un nou val de potenţiali lucrători la negru
Actualul cod al muncii încurajează munca la negru, prin flexibilizarea excesivă a pieţei muncii, a spus, ieri, Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa, într-o conferinţă de presă. Domnia sa a subliniat că "lipsa de coerenţă dintre politicile fiscale şi cele de pe piaţa muncii fac ca ocuparea populaţiei să nu fie prioritară pentru guvernanţi".
Noul Codul al Muncii este binevenit, însă, pentru oamenii de afaceri, după cum ne-a declarat, recent, Cristian Pârvan, secretarul de stat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): "Am susţinut de la început Codul Muncii şi am considerat că este foarte bun, dar s-a oprit la jumătate, am fi vrut mai mult. Ar fi trebuit ca statul să separe mai ferm apele dintre cei care vor să muncească, sub orice formă, cu orice salariu şi în orice condiţii, şi cei care preferă să stea acasă. Am ajuns într-un punct în care economia noastră nu mai poate oferi majorităţii locuri de muncă pe perioadă nedeterminată".
În prezent, 30% din totalul persoanelor ocupate lucrează la negru şi la gri, potrivit unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS). Acesta arată că "ocuparea informală" ajunge la 3,4 milioane de oameni. Cea mai mare parte dintre aceştia - 2,2 milioane de persoane - activează în gospodăriile individuale, persoanele care lucrează în sectorul informal ajugând la 1,2 milioane.
Cei mai mulţi oameni care lucrează la negru sunt cei din agricultură, următorul domeniu unde se practică intens munca la negru fiind construcţiile, a precizat Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA), unul dintre autorii studiului, realizat în martie, anul curent, pe un eşantion de 9.600 de gospodării. O parte din cei
