După ce Kazahstanul a anunţat o creştere a producţiei petroliere cu 20% în următorii patru ani, companiile din China, India şi Rusia concurează pentru drepturile de exploatare - în timp ce firmele europene şi americane îşi pregătesc retragerea.

Anunţul ministrului industriei petrolifere din Kazahstan, Lyazzat Kiynov, conform căruia statul din nord-estul Eurasiei îşi va mări semnificativ producţia de petrol, a coincis - în mod ironic, după cum notează publicaţia Eurasia Daily Monitor - cu momentul în care mai multe companii străine par să fi hotărât că că presiunile venite din partea autorităţilor kazahe fac nerentabilă o continuare a activităţii lor în regiune.

Greutăţile pentru companiile europene au început, conform Eurasia Daily Monitor, în 2007, când autorităţile au deschis o campanie legală împotriva corporaţiei italiene ENI, operatorul proiectului Kashagan în valoare de 57 miliarde dolari. Acuzaţiile oficiale au fost că ENI ar fi întârziat implementarea anumitor părţi din proiect, aducând în acest fel pagube de miliarde de dolari economiei kazahe; se pare, însă, că adevărata miză era punerea afacerilor cu petrol sub controlul statului. În 2008, compania de stat KazMunaiGas şi-a dublat, în urma unor presiuni făcute asupra celorlalţi parteneri, numărul de acţiuni deţinute la proiectul Kashagan - ajungând de la 8% la 16,8%.

Europenii pleacă, vin ruşii şi chinezii

Presiunile făcute de KazMunaiGas a făcut compania norvegiană Asker Solutions să se retragă din proiect la sfârşitul lunii iunie, iar firma americană ConocoPhillips, care deţine 8,4% din acţiunile proiectului Kashagan, a anunţat că intenţionează să le vândă pe acestea.

Kashagan nu este singurul proiect din care autorităţile încearcă să elimine companiile străine; compania de stat Astana a anunţat de curând că intenţionează să preia o parte din acţiunile consorţiului Kar