Muzeul National de Istorie a României verniseaza miercuri, 6 iulie, de la ora 11.00, micro-expozitia „Exponatul lunii” in care va fi prezentat publicului, un obiect liturgic de mare valoare, cunoscut sub denumirea de „Steagul lui Stefan cel Mare”.

Exponatul amintit este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfătisează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruintei militare. Iconografia si încadrarea cronologică a piesei au creat initial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Stefan cel Mare, dar absenta stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu sustine ipoteza amintită.

Broderia îl înfătisează pe Sfântul Gheorghe asezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscriptii – una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Stefan cel Mare către Sfântul Gheorghe – si alta în limba greacă „Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia” care nu pomeneste însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Stefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, asa cum se obisnuia în epocă.

În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu si cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest pretios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legatiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Initiativa recuperării pretiosului obiect a apartinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864–1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Stefan cel Mare a fost predat Marelui St